In prima jumatate a acestui an sistemul achizitiilor publice a fost totalmente bulversat de cele trei modificari si completari ale OUG nr. 34/2006, actul care sta la baza legislatiei achizitiilor publice si concesiunilor. Noutatile nu s-au oprit insa aici. Au fost modificate normele referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica prin mijloace electronice. S-au abrogat ordinul prin care fusese aprobat Ghidul pentru atribuirea contractelor de achizitii publice si asa-zisul ordin FIDIC. Avem o noua reglementare privind supravegherea modului de atribuire a achizitiilor publice. S-au accelerat platile catre subcontractori. Au fost modificate pragurile privind verificarea aspectelor procedurale in domeniul achizitiilor publice. S-a infiintat Consiliul pentru Rationalizarea Cheltuielilor Publice. A fost publicat Ordinul privind aprobarea Ghidului pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrari publice si servicii in Romania. Si, nu in ultimul rând, de curand au fost completate si modificate normele de aplicare a OUG nr. 34/2006.
Cine, ce obligatii mai are? Cine, ce drepturi mai are?
Deopotriva autoritati contractante si operatori economici sunt derutati de avalansa de noutati legislative din acest domeniu. Nici nu e de mirare ca in primele luni ale anului 2009 numarul contestatiilor depuse la CNSC a crescut cu 23% fata de aceeasi perioada a anului 2008, astfel cum arata de curand Presedintele CNSC, Dl. Mihai Prisacariu. In acest sens, modificarea prevederilor legale referitoare la solutionarea contestatiilor din luna martie 2009, urmata de revenirea la unele dispozitii anterioare, in luna iunie 2009, la solicitarea Comisiei Europene, i-au descumpanit pe participantii la sistemul achizitiilor publice. Desi mare parte a acestor modificari au fost necesare si utile, increngatura dispozitiilor legale aplicabile a devenit dificil de interpretat si de aplicat, in special cu privire la taxe, termene, suspendarea procedurii sau nulitatea contractului incheiat cu neres-pectarea prevederilor legale. Prin urmare, a tine pasul cu reglementarile in vigoare a devenit o adevarata provocare pentru operatorii economici care, considerandu-se lezati de masurile luate de autoritatile contractante in procesul de atribuire a contractelor publice, au dorit sa formuleze contestatii sau actiuni in instanta in aceasta perioada.
Pe de alta parte, dat fiind periplul de schimbari legislative din prima parte a acestui an, la inceputul lunii mai 2009 a fost abrogat si Ordinul presedintelui ANRMAP prin care fusese aprobat in anul 2006 deja desuetul Ghid pentru atribuirea contractelor de achizitie publica. Disparitia din circuitul nostru legislativ a ceea ce a fost considerata de multi functionari publici “biblia achizitiilor publice”, a creat un vid pentru compar-timentele interne responsabile pentru atribuirea contractelor de achizitie publica. De aceea, publicarea in format electronic pe site-ul ANRMAP a unei editii revizuite a Ghidului pentru atribuirea contractelor de achizitie publica ar fi de un real folos pentru toti participantii la sistemul achizitiilor publice. Un exemplu de buna practica in acest sens este publicarea primei editii a Ghidului pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrari publice si servicii in Romania pe pagina de internet a Ministerului Finantelor Publice, demers care va permite revizuirea sa periodica, in functie de modificarile legislative si de feed-back-ul utilizatorilor.
ANRMAP a venit insa in sprijinul participantilor la sistemul achizitiilor publice prin publicarea, la data de 12 mai 2009, a Manualului operational pentru atribuirea contractelor de achizitie publica. O initiativa excelenta, cu exemple si spete utile, care are insa trei importante neajunsuri: nu este disponibil si in format electronic; manualul costa 50 RON si se poate achizitiona doar de la ANRMAP; s-a publicat doar volumul I, iar problematica abordata nu clarifica aspecte esentiale ale procedurii de achizitie publica.
In concluzie, desi s-au facut eforturi reale in sensul fluidizarii sistemului de achizitii publice si alinierii acestora la standardele europene, avem nevoie inca de o strategie pe termen lung. Doar prin masuri legislative coerente si predictibile, pe de o parte, si o intransigenta monitorizare a modului de cheltuire a banilor publici, pe de alta parte, vom putea sustine ca in Romania se respecta principiile europene care stau la baza achizitiilor publice: nediscriminarea, tratamentul egal, recunoasterea reciproca, transparenta, proportionalitatea, eficienta uilizarii fondurilor publice si asumarea raspunderii.