Dezvoltarea infrastructurii locale ar putea avea loc doar daca autoritatile romane vor organiza licitatii transparente si daca isi vor dori sa creeze cat mai multe parteneriate publice-private, au fost de parere participantii la conferinta Mission Infrastructure, organizata de Eurobuild.
“Parteneriatul public-privat (PPP – n. red.) constituie solutia pentru dezvoltarea infrastructurii locale. Cu toate acestea, realizarea unor astfel de parteneriate are de suferit din cauza lipsei unor legi clare. Ar trebui sa existe un cadru legislativ care sa stabileasca in mod clar durata si valoarea minima a unui contract de tipul PPP”, spune Mihai Mares, partener in cadrul casei de avocatura Garrigues Romania.
El mentioneaza ca singurul PPP din infrastructura locala este cel dintre constortiul franco-elen Vinci-Aktor si statul roman, pentru constructia tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov.
Valoarea contractului in ceea ce priveste constructia si proiectarea realizata prin PPP este de 1,5 miliarde euro, inclusiv TVA. Constructia celor 55 de kilometri de autostrada ar urma sa se finalizeze in patru ani.
Parteneriatul prevede ca, dupa terminarea lucrarilor, statul roman sa plateasca 180 de milioane de euro anual, timp de 26 de ani, perioada in care consortiul va fi concesionarul autostrazii. Soferii care vor circa pe Comarnic-Brasov vor plati o taxa in valoare de circa 1,8 euro.
“Infrastructura romaneasca putea sa beneficieze de foarte multe astfel de parteneriate, multe dintre ele nefiind incheiate si din cauza politicului. Exista un real interes pentru aceste parteneriate din partea mai multor companii sustinute financiar de banci importante”, mentioneaza Mares.
Lipsa unor reglementari ferme in ceea ce priveste PPP a fost evidentiata si de Michael Weiss, vicepresedintele firmei de consultanta A.T. Kearney. “Infrastructura locala ar avea foarte mult de castigat daca ar exista o platforma comuna formata din autoritati si mediul privat, care sa se constituie pana la alegeri, dar care sa si reziste dupa”, spune Weiss.
Avantajele parteneriatelor public-private sunt multiple: solutii diverse de finantare privata a proiectelor publice, reducerea costurilor pentru administratiile centrale sau locale, utilizarea know-how-ului si a managementul privat in cadrul proiectelor publice sau eficienta crescuta in dezvoltarea proiectului, potrivit Iuliei Vass, avocat in cadrul casei Vass Lawyers.
“Riscul principal al PPP consta in faptul ca fara o atenta reglementare si monitorizare a procedurii de selectie a partenerului privat si a derularii proiectelor de tip PPP, aceste proiecte pot deveni un mijloc periculos de «inghitire» a resurselor statului. Mai mult, experienta redusa a autoritatilor centrale si locale in acest domeniu reprezinta un serios impediment, intrucat procesul de pregatire a unui proiect PPP este complex si de lunga durata”, crede Vass.
Pe langa realizarea unor parteneriate intre mediul privat si cel public, infrastructura romaneasca ar putea fi impulsionata si de fondurile structurale pe care Romania le primeste pana in 2013 de la Uniunea Europeana.
“Romania primeste in perioada 2007-2013 circa 32 de miliarde de euro sub forma de fonduri structurale, bani de care ar trebui sa profite la maximum. O parte din aceste fonduri sunt destinate infastructurii. Romania are nevoie de cel putin un aeroport international, in vreme ce portul Constanta necesita investitii majore, iar in “autostrada” Dunarii nu investeste nimeni. In 19 ani, cat a trecut de la Revolutie, s-au facut foarte putine in directia infrastructurii”, afrima Walter Friedl, consilierul comercial al ambasadei Austriei la Bucuresti.
Austria este unul dintre cei mai importanti investitori din Romania, pe piata locala aproximativ 5.000 de firme fiind detinute de austrieci. Potrivit lui Friedl, companiile austriece vor investi aproximativ un miliard de euro in acest an in Romania.
Din totalul fondurilor europene alocate Romaniei pana in 2013, aproximativ 5,7 miliarde de euro sunt destinate dezvoltarii infrastructurii. UE aloca 4,01 miliarde de euro, in vreme ce autoritatile romanesti asigura 0,99 miliarde de euro. Restul sumei, de 0,7 miliarde de euro, reprezinta banii pe care trebui sa ii aloce firmele din propriul buzunar, care sunt interesante de accesarea de fonduri europene.
Fondurile europene destinate dezvoltarii infrastructurii ar putea redresa piata constructiilor, grav afectate de criza financiara globala. Potrivit unor date prezentate de Gina Royer, Head of International Corporate Desk in cadrul BRD, valoarea pietei locale a constructiilor a fost de 13,4 miliarde de euro in 2008.
“Potrivit datelor noastre, piata constructiilor va reprezenta, si in urmatorii ani, motorul de crestere al economiei Romaniei. Trebuie sa tinem cont ca sectorul constructiilor nu inseamna doar proiecte rezidentiale, ci si infrastructura. Peste 50% din totalul lucrarilor de constructie sunt legate de infrastructura”, subliniaza Royer.
Ea adauga ca in Romania nu se executa lucrari mari de infrastructura din cauza lipsei de transparenta a licitatiilor, precum si a vitezei reduse de desfasurare a acestora.
Potrivit unui studiu realizat recent de A.T Kearney, infrastructura rutiera din Romania va atinge un nivel similar cu cel inregistrat de tarile dezvoltate din Europa Occidentala in 130-150 de ani, daca va fi pastrat ritmul actual de dezvoltare.
Totusi, rata anuala de crestere a investitiilor alocate infrastructurii, de 30% pana in 2012, plaseaza Romania in topul celor mai dinamice piete de constructii de drumuri din regiune, fiind urmata de Rusia si Slovacia, care si-ar putea majora sumele destinate infrastructurii cu 25% si, respectiv, 20% anual in urmatorii patru ani.