Legea nr. 278/2010 a majorat pragurile valorice in functie de care autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura de cerere de oferte. Astfel, autoritatile contractante vor putea organiza procedura de cerere de oferte pentru contractele de furnizare cu o valoare estimata mai mica de 125.000 euro (majorat de la 100.000 euro), precum si pentru contractele de lucrari cu o valoare estimata mai mica de 4.845.000 euro (majorat de la 1.000.000 euro). Practic, pentru contractele de lucrari cu o valoare estimata intre 1.000.000 euro si 4.845.000 euro se inlocuieste obligatia organizarii procedurii de licitatie cu dreptul de a opta intre procedura de cerere de oferte si cea de licitatie.
Majorarea acestor praguri este conforma cu pragurile prevazute de legislatia europeana in materie (Directivele nr. 2004/17/CE si 2004/18/CE, astfel cum au fost acestea modificate prin Regulamentul (CE) nr. 1177/2009, intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2010), intrucat aceasta nu prevede reguli speciale pentru atribuirea contractelor de lucrari cu o valoare estimata mai mica de 4.845.000 euro (18 515 168 RON). Potrivit legislatiei nationale, pentru atribuirea contractelor de lucrari cu o valoare mai mica de 4.845.000 euro, se organizeaza insa o procedura transparenta si competitiva – cererea de oferte -, care se initiaza prin publicarea unei invitatii de participare si a documentatiei de atribuire in Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP).
In general, regulile aplicabile procedurii de cerere de oferte sunt similare cu cele prevazute pentru licitatia deschisa. Cea mai importanta diferenta dintre cele doua proceduri este termenul de depunere a ofertelor, acesta fiind mai scurt in cazul cererii de oferte: minim 10 zile intre data publicarii invitatiei de participare si a documentatiei de atribuire in SEAP si data limita de depunere a ofertelor. Astfel, ca urmare a majorarii acestui prag se diminueaza cu minim 5 zile timpul de pregatire si depunere a ofertelor. Diminuarea acestui termen poate afecta calitatea si admisibilitatea ofertelor sau chiar decizia de participare la procedurile de atribuire a unor contracte complexe (de ex. contractele de proiectare si executie), intrucat operatorii economici vor avea doar 10 zile la dispozitie pentru pregatirea documentelor de calificare, solicitarea de clarificari, obtinerea ofertelor de la furnizori, definitivarea acordurilor de asociere sau de subcontractare si redactarea ofertelor tehnice si financiare.
In concluzie, efectele majorarii acestui prag vor fi resimtite in primul rand de catre ofertanti, care fie isi vor imbunatati timpii de reactie in cadrul procedurilor de achizitii publice, fie vor decide sa nu participe la unele cereri de oferte. In acest ultim caz, vor avea de pierdut si autoritatile contractante, deoarece se va diminua nivelul de competitivitate din cadrul procedurilor de atribuire. Sta insa in puterea autoritatilor contractante sa elimine acest risc fie prin stabilirea unor termene de depunere a ofertelor mai mari decat termenul minim de 10 zile prevazut de OUG nr. 34/2006, fie prin formularea unor cerinte rezonabile in cadrul documentatiilor de atribuire, care sa faca posibila pregatirea fara greseala a ofertelor in termenul minim legal. In aceste conditii, majorarea pragului mentionat si diminuarea termenului de depunere a ofertelor ar putea conduce la reducerea birocratiei in achizitii publice si atribuirea mai rapida a contractelor de achizitie publica, favorizand astfel si absorbtia accelerata a fondurilor europene.