Potrivit unor comunicate de presa publicate la data de 3 iunie 2010, Comisia Europeana a actionat pentru a se asigura ca normele UE privind achizitiile publice – cheltuirea banilor publici de catre autoritatile publice – sunt respectate in Olanda, Germania si Portugalia.
1. Olanda – proiectul de dezvoltare regionala a Municipiului Eindhoven
Comisia Europeana a decis sa sesizeze Curtea de Justitie cu privire la atribuirea directa a unui contract de concesiune de lucrari – in cadrul caruia concesionarul este remunerat in parte prin acordarea dreptului de exploatare a constructiei – de catre Municipiul Eindhoven avand ca obiect construirea unui centru comunitar cunoscut ca “Centrul Doornakkers”. Comisia este ingrijorata datorita faptului ca Olanda nu si-a indeplinit obligatiile prevazute de normele UE in materia achizitiilor publice. Scopul acestor norme este de a asigura in Europa o concurenta loiala si transparenta in ceea ce priveste contractele publice, creand astfel oportunitati societatilor europene si in acelasi timp asigurand cea mai buna valoare pentru banul public. Comisia a trimis Olandei un “aviz motivat” in octombrie 2009 solicitand acesteia sa respecte legislatia UE. Comisia a decis sa sesizeze Curtea asupra cauzei intrucat nu a primit niciun raspuns satisfacator.
In 2007, Municipiul olandez Eindhoven a atribuit in mod direct unui dezvoltator un contract avand ca obiect construirea unui centru comunitar cunoscut ca “Centrul Doornakkers”, fara sa aplice normele UE in materia achizitiilor publice. Municipalitatea detinea in proprietate terenul pe care urma sa fie realizat proiectul si avea sa il vanda ulterior dezvoltatorului caruia i-a acordat un drept de exploatare. Comisia a apreciat contractul respectiv ca fiind un contract de concesiune de lucrari publice care ar fi trebuit sa fie atribuit potrivit unei proceduri de atribuire organizata la nivelul Uniunii.
In opinia Comisiei, obiectul contractului de concesiune nu a fost vanzarea terenului, ci executarea de lucrari, ceea ce presupune aplicarea normelor UE in materia achizitiilor publice. Dezvoltatorul avea sa construiasca nu anumit numar de cladiri si apartamente, de o anumita marime, precum si un numar specific de locuri de parcare si de facilitati, precum un mall si un centru medical. Potrivit Comisiei, municipalitatea a avut o influenta decisiva asupra lucrarii ce urma sa fie construita. In continuare, initiativa realizarii proiectului a apartinut municipalitatii, iar influenta acesteia asupra proiectului s-a manifestat mult peste simpla exercitare a atributiilor sale urbanistice.
De asemenea, in vreme ce dezvoltatorul urmeaza sa realizeze proiectul pe riscul sau si nu primeste o remuneratie directa din partea municipalitatii, Comisia considera ca Municipiul Eindhoven a oferit dezvoltatorului un drept de exploatare in sensul normelor UE privind achizitiile publice, din moment ce dezvoltatorul dobandeste, in scopul realizarii proiectului, o licenta pentru cladiri ce ii confera drepturile de construire si exploatare a lucrarii prevazute in contract.
Potrivit Comisiei, Municipiul Eindhoven a obtinut si un beneficiu economic clar si direct prin acest contract in sensul jurisprudentei Curtii de Justitie relevate intr-o speta similara (Cauza C-451/08, Helmut Müller). Nu numai ca acest contract a avut ca scop imbunatatirea zonei urbane pentru a asigura accesibilitatea la servicii specifice pentru cetateni si pentru a oferi zonei respective avantaje semnificative de ordin economic, dar municipalitatea chiar primeste o subventie de la statul olandez pentru fiecare casa ce urmeaza a fi construita.
Contractul a fost atribuit dupa ce doi operatori economici locali au fost invitati sa isi prezinte ofertele. Alti operatori economici nu au fost invitati si nici nu li s-a permis sa participe la aceasta procedura neoficiala. In aceste conditii, companii din alte state membre nu au avut posibilitatea sa obtina contractul ce are o valoare estimata de peste 30 milioane de euro. In plus, aceasta modalitate de atribuire a contractelor nu garanteaza ca municipalitatea a obtinut cea mai buna valoare pentru banul public.
2. Germania – decizia Curtii cu privire la construirea halelor de comert in Köln si asigurarea accesului echitabil la contractele de eliminare a deseurilor in Hamm
Comisia a solicitat in mod oficial Germaniei sa respecte hotararea din 2009 (Cauza C-563/2007). Curtea a decis ca Germania nu si-a indeplinit obligatiile, in conformitate cu directivele privind achizitiile publice, deoarece a atribuit direct un contract pentru construirea si inchirierea de hale de comert intre orasul Köln si o societate privata de investitii, fara sa organizeze o procedura de atribuire. Comisia considera ca autoritatile germane nu au luat masurile necesare in vederea respectarii deciziei Curtii care ii obliga sa puna capat contractului incheiat cu incalcarea normelor Uniunii Europene. Comisia a sesizat de asemenea Germania la Curtea de Justitie cu privire la atribuirea directa a serviciilor de eliminare a apelor reziduale in orasul Hamm.
Köln – hale de comert
Hotararea Curtii din anul 2009 a privit un aranjament contractual pentru construirea a patru hale noi de comert in Köln: o societate privata de investitii urma sa construiasca hale in conformitate cu specificatiile detaliate stabilite de orasul Köln. Orasul ar inchiria apoi cladirile pentru o perioada determinata de 30 de ani, platind o chirie totala de 600 de milioane de euro. Curtea a confirmat pozitia adoptata de catre Comisie, in sensul ca acest acord trebuie privit ca un contract de achizitii publice de lucrari. Prin atribuirea contractului fara o procedura de licitatie, autoritatile germane si-ar fi incalcat obligatiile ce ii revin in conformitate cu directivele privind achizitiile publice.
In conformitate cu articolul 260 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, statele membre sunt obligate sa ia masurile necesare pentru a se conforma hotararilor Curtii. In opinia Comisiei, autoritatile germane sunt obligate sa puna capat contractului incheiat intre oras si societatea de investitii, cat mai curand posibil.
Comisia a solicitat in mod oficial Germaniei sa respecte hotararea Curtii. Solicitarea ia forma unei “notificari formale” in conformitate cu dispozitiile art. 260 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene. Daca autoritatile germane nu se conformeaza in termen de doua luni, Comisia poate sesiza Curtea asupra cazului si poate solicita impunerea unei sume forfetare sau a unor penalitati in sarcina Germaniei.
Hamm – contracte de eliminare a deseurilor
In 2003, orasul Hamm a atribuit serviciile de eliminare a apei reziduale unui operator economic public-privat – Lippeverband. In 2008, Lippeverband a primit din partea orasului, pentru furnizarea acestor servicii, o plata anuala de peste 18 milioane de euro – o marja de profit considerabila de peste 1 milion de euro in acel an, reprezentand o treime din profiturile sale globale. Cu toate acestea, in pofida profitului obtinut de Lippeverband, taxele de apa reziduala pentru cetatenii orasului Hamm nu au fost reduse intre anii 2008 si 2009.
Din punctul de vedere al Comisiei, orasul Hamm trebuia sa atribuie contractul in urma unei licitatii publice, in conformitate cu normele europene privind achizitiile publice. Normele Uniunii Europene privind achizitiile publice sunt menite sa asigure o concurenta loiala in ceea ce priveste contractele publice la nivel European, creand astfel oportunitati de afaceri pentru societati si asigurand cea mai buna folosinta a banilor publici. Acest lucru ar fi atenuat restrictia nejustificata a concurentei in sectorul apelor reziduale si ar fi putut conduce la o reducere a taxelor de apa reziduala pentru cetatenii din Hamm.
Prin urmare, in aprilie 2009, Comisia a solicitat Germaniei sa respecte normele Uniunii Europene (IP/09/574). Deoarece nu a fost furnizat un raspuns satisfacator, Comisia a decis sa sesizeze Curtea de Justitie cu privire la acest caz.
3. Portugalia – acces echitabil la contractele pentru notebook-uri si servicii de internet in scop educational in Portugalia
Comisia este ingrijorata deoarece Portugalia nu si-a indeplinit obligatiile, prin faptul ca nu a deschis concurentei contractele pentru furnizarea de notebook-uri si servicii de internet catre studentii, profesorii si educatorii din Portugalia, in contextul programelor educationale “e-Escola”, “e-Professores” si “e-Oportunidades”. Normele privind achizitiile publice sunt concepute pentru a asigura o concurenta loiala pentru contractele de achizitii publice la scara europeana, creandu-se astfel oportunitati pentru intreprinderile europene si asigurandu-se cea mai buna folosinta a banilor publici. Daca aceste norme nu sunt puse in aplicare in mod corespunzator, exista riscul inchiderii pietei si risipirii banilor publici. Cererea Comisiei catre Portugalia ia forma unui aviz motivat. Daca Portugalia nu raspunde in mod satisfacator in termen de doua luni, Comisia poate sesiza acest aspect la Curtea de Justitie.
In aprilie si iulie 2008, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Comunicatiilor din Portugalia a atribuit in mod direct contractele de achizitie publica pentru furnizarea de notebook-uri si servicii de internet catre operatorii de telecomunicatii TMN, SONAECOM si VODAFONE. Contractele au fost atribuite in cadrul programelor educationale “e-Escolinha”, “e-Escola”, “e-Professores” si “e-Oportunidades”. Notebook-urile si conexiunile la internet vor fi folosite de catre studenti, profesori si educatori. Mai mult de un million de notebook-uri cu acces la internet au fost deja furnizate.
Notebook-urile au fost considerate de catre autoritatile portugheze ca fiind parte din plata catre furnizorii de telecomunicatii pentru operarea serviciilor de telecomunicatii GSM de ultima generatie. Acesta este motivul pentru care autoritatile au sustinut ca nu era necesara organizarea unei proceduri de licitatie publica.
Cu toate acestea, in opinia Comisiei, autoritatile portugheze au denaturat concurenta prin stabilirea unor termeni si conditii precise pentru furnizarea notebook-urilor si a serviciilor de internet, pentru ca, ulterior, sa atribuie contractele de achizitii publice operatorilor de telecomunicatii, fara o procedura de licitatie adecvata. Acest lucru a condus de asemenea la o risipa a banilor publici. In plus, Comisia considera ca respectivele contracte contineau specificatii tehnice discriminatorii cu privire la echiparea notebook-urilor cu microprocesoare, ceea ce a limitat gama de calculatoare ce urmau a fi furnizate.
In februarie si noiembrie 2009, Comisia, informata fiind asupra faptelor de catre un reclamant, in cadrul primei etape a procedurii de “infringement”, a trimis Portugaliei o scrisoare de notificare prin care i-a solicitat punctul de vedere cu privire la situatie. Autoritatile portugheze au acceptat sa respecte legislatia UE privind achizitiile publice in legatura cu notebook-urile pentru programul “e-Escolinha”, lansand in ianuarie 2010 o procedura de atribuire de noi contracte. Prin urmare, Comisia a hotarat sa nu continue procedura de “infringement” in legatura cu acest program.
Totusi, avand in vedere faptul ca nu a fost transmis un raspuns satisfacator cu privire la contractele legate de programele “e-Escola”, “e-Professores” si “e-Oportunidades”, Comisia a decis sa initieze cea de-a doua etapa formala a procedurii, prin emiterea unui aviz motivat.
Despre achizitii publice
Achizitiile publice vizeaza modul in care autoritatile contractante cheltuiesc banii publici. Domeniul acopera achizitiile de orice fel, de la cafea la sisteme pentru computer, uzine de apa reziduala, constructia de nave sau servicii de consultanta. Totalitatea achizitiilor publice realizate in cadrul UE este estimata la aproximativ 17% din PIB-ul Uniunii. Procedurile de atribuire deschise si transparente, obligatorii potrivit reglementarilor UE in materia achizitiilor publice, presupun un nivel concurential ridicat, o protectie mai eficienta impotriva coruptiei, precum si servicii mai bune si mai eficiente pentru contribuabili.
Despre procedurile de “infringement”
In temeiul articolului 258 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE), Comisia Europeana are competenta de a actiona in justitie – procedura de “infringement” – impotriva unui Stat Membru care nu isi respecta obligatiile ce ii revin in conformitate cu normele UE. Aceasta procedura cuprinde trei etape. Prima etapa consta in faptul ca Statul Membru primeste o notificare formala si are la dispozitie doua luni pentru a formula un raspuns. In cazul in care Statele Membre nu respecta in integralitate legislatia UE, Comisia poate trimite un aviz motivat. Din nou, Statul Membru are la dispozitie doua luni pentru a raspunde. Daca nu primeste un raspuns satisfacator, Comisia poate sa sesizeze Curtea de Justitie din Luxemburg. Comisia are dreptul de a solicita, de asemenea, aplicarea unei amenzi statului respectiv in ipoteza in care acesta nu se conformeaza deciziei Curtii.
Sursa: http://europa.eu/rapid/showInformation.do?pageName=recentPressReleases&guiLanguage=en